| |
CART'ARE, cartari, s.f.
1. Actiunea de a carta si rezultatul ei.
2. Urmarire pe teren si transpunere, prin semne si prin culori conventionale, pe harti topografice, a raspândirii si a caracterelor diferitelor elemente din natura (roci, formatiuni geologice, ape, soluri, animale etc.).
Sursa : DEX'98 (6871)
Cartarea cavitatilor subterane este un document obiectiv ramas dupa o tura de explorare si la care speologii pot apela in cazul altor ture (vizitare, studii stiintifice, fotografie subterana, speoturism). Pentru a fi utilizabila, orice harta trebuie sa fie bine facuta. Oricine publica o harta trebuie sa constientizeze reputatia si responsabilitatea implicate astfel. El nu isi poate permite sa puna la dispozitia eventualilor cercetatori sau vizitatori un document din care acestia sa desprinda informatii false. O cartare bine facuta este un instrument de lucru de prima importanta cu ajutorul caruia exploratorul poate determina: zonele in care cavitatea prezinta sanse de continuare, posibilitatile de jonctiune cu o pestera vecina, eventualele locuri in care ar putea fi incercate dezobstructii, perimetrele in care s-ar putea efectua prospectiuni, si nu in ultimul rand pentru orientarea in pestera respectiva la turele viitoare
Masurarea lungimilor
Masurarea lungimilor in pestera se realizeaza cu ruleta sau mai rar cu teodolitul, in functie de dimensiunile galeriilor. Ruleta trebuie sa fie metalica sau ideal din fibra de sticla deoarece nu sunt afectate de umezeala din mediul subteran. Ruleta trebuie sa aiba o lungime de 25-50 m si gradatii din cm in cm.
Masurarea lungimii vizei se face intre doua puncte de statie: unul prin operatorul care tine capatul panglicii, iar al doilea prin ajutorul sau care manevreaza ruleta. Avand in vedere ca la inaintarea la urmatoarea lungime de masurat intre viza terminus si urmatoarea viza primul va lua locul celui de-al doilea exista intotdeauna o eroare de pozitionare numita si "eroare de centrare" a punctului de statie.
Masurarea directiilor
Directia luata drept referinta este directia nordului magnetic. Aparatele utilizate pentru masurarea directiilor sunt busola si respectiv compasul. O busola sau un compas adecvat lucrului in subteran trebuie sa aiba o precizie de 1 grad.
Topografii cu experienta recomanda compasul Suunto, care in afara faptului ca evita prin constructia sa orice eroare de citire si are o gradare centesimala, are un geam de dimensiuni mari cu lupa incorporata ce sunt usor de curatat de argila cu o bucata mica de plexiglas lipita pe spatele dispozitivului.
Masurarea inclinarilor
Dispozitivele masurate in acest scop in subteran sunt firul cu plumb (clinometrul), sau nivela cu bula, ele diferind in functie de directia de referinta care poate fi verticala sau orizontala.
Firul cu plumb este folosit pentru directia de referinta verticala. Cel mai bun aparat este clinometrul Suunto, care este prevazut cu un ocular pentru citirea vizei. Aparatul are o precizie excelenta si este usor de manuit. Singurul dezavantaj, geamul slab luminat in functie de tipul frontalei, este usor de inlaturat: este suficient sa tineti palma stanga in dreptul geamului, la o inclinatie de 45 de grade. Chiar si cu manusi, cantitatea de lunina reflectata este suficienta pentru a efectua citirea.
Sfaturi practice pentru turele de cartare subterana
Pentru o cartare eficienta, carnetul si creionul vor fi tinute intr-o mica borseta, iar impreuna cu clinometrul si busola (de obicei incorporate intr-un singur instrument, de pilda clinometrul Suunto) vor fi tinute la gat legate cu un siret. Mainile vor fi astfel libere si utilizate pentru inaintarea specifica pe galerie, iar purtarea manusilor va ajuta ca ele sa ramana curate pentru masurare si notare. Manusile vor trebui sa fie scoase si puse cu usurinta si, pentru a nu le pierde, vor fi legate intre ele cu o bucata de cordelina subtire petrecuta prin maneci. La tura de cartare speologii vor fi imbracati mai gros decat in cazul unei vizite obisnuite, datorita deselor opriri pentru masuratori. La nevoie, vom transporta si o rezerva de hrana si bauturi calde, astfel putandu-se asigura o protectie mai indelungata asupra frigului.
(adaptare dupa Introducere in topografia subterana - Doru Panaitescu)
|
|