Rapoarte de tura
Apr 27, 2011
Pestera Cubleș (Pietrarului)
Category: General
E bine să faci planuri mărețe, măcar pe jumate tot se împlinesc. Am vrut să vizităm peșterile Viduța1 și Cubleș dar am ajuns numai la cea de pe urmă.
data: 16 04 2011
participanți: Bogdan, Dani, Laci, Poty, Ralu, Timea
Lăsăm mașina undeva pe la Roșioru și ajungem repede pe un drum foarte bine întreținut la o gospodărie. Aici se și termină drumul așa că oamenii ne-au trecut prin ocol și băgat pe poteca ce coboară în vale. Ajungem repede la confluneță și cu gîndul la ce am văzut în cartea Carstul Pădurea Craiului îndrum echipa spre amonte. Problema e că eu am citit greșit harta din carte. Înaintăm în amonte, ajungem la intersecția cu drumul ce vine de la Cîrnaț. După cum am citit eu harta din carte credeam că aici trebuie să fie peștera Viduța1. Ne învîrtit umpic, Ralu ne arătă un triton, și pornim mai spre amonte. După o bucată bună de drum ne dăm seama că suntem în eroare, doar pentru Ralu e productivă situația, aici ne arată un pseudoscorpion. Facem cale întoarsă. Ne putem lămuri repede dacă am ținea minte ce am discutat la ședință cu colegii care au mai fost pe aici sau dacă am avea semnal la tel. Am fost luminați de către un băștinaș că ne aflăm pe ”Vida” iar ”Viduța” se află în dreptul cantonului. Atunci îmi aduc aminte că în toamnă am trecut pe acolo cu Soso și ne-a informat pădurarul că aia e Viduța da no... memoria. Ajunși la confluența cu Blaju facem socotelile și dacă rămînem la planul inițial rezultatul ne dă cu întuneric. Deoarece de abia ne descurcăm ziua să ieșim din aceste văi la mașină, abandonăm peștera Viduța1 și ne îndreptăm spre peștera Cubleș (Pietrarului).
Ea se află în versantul stîng al văii Blaju în dealul Pietrarului, o zonă plină cu lapiezuri care mai de care cu forme mai interesante. Acest deal este delimitat de văile Cubleș și Blaju iar în creasta lui găsim doline de mari dimensiuni. Într-una un mic ponor. În toamnă am verificat acel ponor cu Mircea, o galerie puternic descendentă cu urme de spart. În primăvara asta am găsit la Țupi într-un buletin speologic un studiu cu privire ala această zonă. Așadar acesta este Avenul Pietrarului de -60 ale cărui ape ies în valea Cubleș. Nu am mai urcat acum să îl vedem deoarece oricum nu aveam corzi dar am stabilit că îl vom vizita cît de curînd posibil, și de ce nu, poate chiar explora.
Înainte de a urca spre peștera Pietrarului se găsește o resurgență și deasupra ei o peșteră mică, ”Peștera de deasupra de Izvor”. Comform studiului din buletinul speo amintit apele ce acum ies prin izbuc au format și mica peșteră și pe cea a Pietrarului, iar aceste ape provin din una sau mai multe pierderi de pe valea Cubleș.
Cam cu 50m deasupra izvorului se găsește intrarea peșterii Pietrarului. Urmele zidului de la intrare ne amintesc că aceasta a fost prima peșteră turistică și protejată de pe teritoriul actual al României. Ajunși în capătul galeriei sudice vedem ”Palmierul” și alte frumoase formațiuni iar printre multe iscălituri și cele ale unor temerari din secolul 19. De aici se desprind două diverticole cu apă. Acum apa era mai mică cu 20cm față de în toamnă așa că și diverticolul mai scund era abordabil. Abordabil de către cel cu cea mai nouă șalopetă. Pe galeria nordică impresionează hornurile și frumoasele gururi din final. Tot în final niște tîrîșuri care au rămas datoare a se releva din toamnă s-au dovedit acum că se înfundă repede. Peștera are ~500m dezvoltare și este foarte frumoasă.
Ne-am întors în Cornet, șoferii au mai mers pe șosea spre Tomnatic pînă la mașini, s-au întors, ne-au ridicat și pe restu și am pornit spre casă cu multe idei în legătură cu această zonă.
data: 16 04 2011
participanți: Bogdan, Dani, Laci, Poty, Ralu, Timea
Lăsăm mașina undeva pe la Roșioru și ajungem repede pe un drum foarte bine întreținut la o gospodărie. Aici se și termină drumul așa că oamenii ne-au trecut prin ocol și băgat pe poteca ce coboară în vale. Ajungem repede la confluneță și cu gîndul la ce am văzut în cartea Carstul Pădurea Craiului îndrum echipa spre amonte. Problema e că eu am citit greșit harta din carte. Înaintăm în amonte, ajungem la intersecția cu drumul ce vine de la Cîrnaț. După cum am citit eu harta din carte credeam că aici trebuie să fie peștera Viduța1. Ne învîrtit umpic, Ralu ne arătă un triton, și pornim mai spre amonte. După o bucată bună de drum ne dăm seama că suntem în eroare, doar pentru Ralu e productivă situația, aici ne arată un pseudoscorpion. Facem cale întoarsă. Ne putem lămuri repede dacă am ținea minte ce am discutat la ședință cu colegii care au mai fost pe aici sau dacă am avea semnal la tel. Am fost luminați de către un băștinaș că ne aflăm pe ”Vida” iar ”Viduța” se află în dreptul cantonului. Atunci îmi aduc aminte că în toamnă am trecut pe acolo cu Soso și ne-a informat pădurarul că aia e Viduța da no... memoria. Ajunși la confluența cu Blaju facem socotelile și dacă rămînem la planul inițial rezultatul ne dă cu întuneric. Deoarece de abia ne descurcăm ziua să ieșim din aceste văi la mașină, abandonăm peștera Viduța1 și ne îndreptăm spre peștera Cubleș (Pietrarului).
Ea se află în versantul stîng al văii Blaju în dealul Pietrarului, o zonă plină cu lapiezuri care mai de care cu forme mai interesante. Acest deal este delimitat de văile Cubleș și Blaju iar în creasta lui găsim doline de mari dimensiuni. Într-una un mic ponor. În toamnă am verificat acel ponor cu Mircea, o galerie puternic descendentă cu urme de spart. În primăvara asta am găsit la Țupi într-un buletin speologic un studiu cu privire ala această zonă. Așadar acesta este Avenul Pietrarului de -60 ale cărui ape ies în valea Cubleș. Nu am mai urcat acum să îl vedem deoarece oricum nu aveam corzi dar am stabilit că îl vom vizita cît de curînd posibil, și de ce nu, poate chiar explora.
Înainte de a urca spre peștera Pietrarului se găsește o resurgență și deasupra ei o peșteră mică, ”Peștera de deasupra de Izvor”. Comform studiului din buletinul speo amintit apele ce acum ies prin izbuc au format și mica peșteră și pe cea a Pietrarului, iar aceste ape provin din una sau mai multe pierderi de pe valea Cubleș.
Cam cu 50m deasupra izvorului se găsește intrarea peșterii Pietrarului. Urmele zidului de la intrare ne amintesc că aceasta a fost prima peșteră turistică și protejată de pe teritoriul actual al României. Ajunși în capătul galeriei sudice vedem ”Palmierul” și alte frumoase formațiuni iar printre multe iscălituri și cele ale unor temerari din secolul 19. De aici se desprind două diverticole cu apă. Acum apa era mai mică cu 20cm față de în toamnă așa că și diverticolul mai scund era abordabil. Abordabil de către cel cu cea mai nouă șalopetă. Pe galeria nordică impresionează hornurile și frumoasele gururi din final. Tot în final niște tîrîșuri care au rămas datoare a se releva din toamnă s-au dovedit acum că se înfundă repede. Peștera are ~500m dezvoltare și este foarte frumoasă.
Ne-am întors în Cornet, șoferii au mai mers pe șosea spre Tomnatic pînă la mașini, s-au întors, ne-au ridicat și pe restu și am pornit spre casă cu multe idei în legătură cu această zonă.