Nov 8, 2011

Facem planurile la sedinta pentru Pestera Raii si ne stragem o gasca mare: Peter, Jancsi Tavasi, Radu, Stefan, Mircea, Tamas, Calin si Marius. La birtul din Beius si mai apoi la intrarea in pestera ne intalnim si cu echipa foto formata din Andrei Posmosanu, Claudiu Szabo si inca 3 fotografi. Chiar inainte de intrare ghidul Pesterii Meziad vine glont din sat in urma noastra si ne cam ia la intrebari ce facem noi acolo. Incercam sa-i explicam cine suntem, ce vrem sa facem si ca avem aviz de la custodele zonei. La auzirea cuvantului “aviz” se enerveaza rau de tot, schimba tonul si ne ameninta ca va veni cu politia. Il rugam sa faca intocmai, apucam sa-l intrebam cu cine am avut “onoarea” si pleaca cu coada intre picioare.

In pestera ne impartim in trei echipe: una la cartat galeria explorata acum doi ani, una la cautat galeia suspendata ramasa cu semn de intrebare de cand s-a explorat pestera, de prin 2002, si o echipa la vizita. Le iau pe rand. Tamas ne face o scurta initiere in cartare el nu incape in zona nou explorata. Asa ca impreaun cu Mircea si Stefan pornim sa cartam. Am luat aici 21 de vize, si astept cu interes harta si calculele sa vedem cati metri am strans. In finalul acestei galerii gasim si locul prin care vine apa, e tare stramt, cu un curent de aer clar dar slab, cu diametru de aprox 20 cm, si roca vie.

Ne intoarcem si intre timp Tamas cu Radu identifica galeria cu intrarea suspedata pe care o cautau dar au fost opriti de o stramtoare. Luam ciocanul si reusim sa trecem facand suficient loc sa incapem toti. Supriza galeria continua mult, peste 100m. Tamas isi aminteste ca a trecut pe acolo cu Varex in 2002, cartam si aici, si intre timp Radu si mai apoi Mircea urca o diaclaza care da intr-o sala la baza unei cascade clare, roca era spalata. Cartam si aici, luam altitudinea maxima atinsa aprox 455m , ceasul nu era calibrat de ceva timp. Vom suprapune cu harta de exterior, dar este foarte probabil sa fim foarte aproape de platou, adica sa iesim sus, afara. Mai ales ca galeria se termina cu zone de prabusiri, ca si cum am fi sub dolinenele din platou.

Estimativ am cartat in total peste 200m, si am lamurit semnele de intrebare, deci o tura buna!

„Lupta fotografilor pentru un loc în Rai”

Print